Proiectul cultural „Porți de șură din Țara Chioarului (I. Comuna Copalnic-Mănăștur)” este un demers care vizează cercetarea, conservarea și promovarea, unor artefacte cu valoare etnografică și patrimonială existente încă în satele comunei Copalnic-Mănăștur. Pe scurt, se urmărește identificarea și inventarierea tuturor porților de șură având elemente decorative din lemn (aproximativ 100 de obiective), documentarea, fotografierea, filmarea, desenarea, cartarea și promovarea lor, prin metode și tehnici de cercetare clasice și moderne. De asemenea, proiectul nostru urmărește facilitarea accesului publicului larg la aceste informații etnografice și culturale prin valorificare și publicarea rezultatelor cercetării în cadrul unui volum (album), a unui film documentar și a unei expoziții de grafică și fotografie, alături de un site web.

În momentul de față, peisajul cultural și configurația gospodăriilor din zonă s-au schimbat foarte mult, șurile pierzându-și mult din funcțiunea economică și din rolul social (de reprezentare), aceste aspecte ducând la dispariția accelerată a șurilor și, implicit a porților specifice de lemn decorate. Asistăm la degradarea, demolarea sau vânzarea (pentru lemn de construcție sau chiar de foc) acestor clădiri reprezentative pentru spațiul etnografic al Țării Chioarului. În acest sens, proiectul nostru se vrea a fi și o componentă a ceea ce numim azi „etnografie de urgență”, urmărind cercetarea, înregistrarea, arhivarea și promovarea acestor elemente de patrimoniu cultural, ca suport și material de studiu pentru viitoarele generații și posibil model pentru noile construcții care vor să respecte un specific etnografic local.

La începutul lunii septembrie (07.09.2024) a avut loc, la Căminul Cultural „Marieta Anca” din Copalnic-Mănăștur, vernisajul unei expoziții de grafică și fotografie care valorifică cercetările din cadrul proiectului „Porți de șură din Chioar (I)” – un demers care a vizat identificarea și inventarierea  a peste 150 de porților de șură având elemente decorative din lemn. Proiectul inițiat de Primăria comunei Copalnic-Mănăștur și derulat cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere Baia Mare, Domeniul Studii Culturale – Etnologie, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș a reunit specialiști din mai multe domenii care au desfășurat activități de cercetare pe parcursul acestei veri în cele 12 sate ale comunei, inventariind peste 150 de porți de șură. Din echipa de cercetare fac parte: Vasile Chira, Niculina Comiati, Daniel Pop, Firicel Grigor, Gabriela Filip (actuali și foști studenți ai Facultății de Litere din Baia Mare, specializarea Etnologie); dr. Delia Suiogan, dr. Ioan Mircea Farcaș, dr. Claudiu Farcaș – consultanți științifici (Facultatea de Litere Baia Mare); dr. Aura Pintea, Andrei Năsui, arhitect Oxana Crăciun, arhitect Ina Funețan, Loredana Roman – consultanți științifici (Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș), Monica Mare, Gabriela Filip, Alexandra Lazăr – consultanți științifici, (Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș), dr. Dumitrița Filip – consultant științific (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia – secția Museikon), muzeograf Zamfir Șomcutean – consultant (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), prof. Rodica Mone –  consultant (Association Roumaine des Professeurs Francophones – Filiale Maramures), prof. Ioan Pop, prof. Oana Chira, prof. Grigore Nechita – Școala gimnazială „Augustin Buzura” din Copalnic-Mănăștur, ing. Vasile Mihalca – manager de proiect și Florin-Vasile Pop – coordonator. În cadrul evenimentului de sâmbătă 7 septembrie 2024, a fost vernisată o expoziție cuprinzând peste 40 de desene, schițe și fotografii ale porților de șură cercetate până în prezent și, de asemenea, a fost prezentată structura site-ului web al proiectului.

Despre inițiativa administrației comunei Copalnic-Mănăștur, dr. Aura Pintea, director al Direcției Județeană pentru Cultură Maramureș, a spus: „Proiectul livrează un stop-cadru al anului de grație 2024 în evoluția satelor din zona Tarii Chioarului. Numărul șurilor încă existente, dimensiunile și materialele din care s-au edificat și intervențiile ulterioare, utilitatea lor în gospodărie, poveștile asociate cu imobilul, simbolurile sau evenimentele petrecute în șură sau în proximitatea ei (nunți, petreceri, petrecanii – obiceiuri de înmormântare, sacrificarea animalelor), toate aceste informații, pe lângă fotografii și înregistrări, au fost colectate de cercetătorii de teren și peste zece, cincizeci sau o sută de ani, alți studenți, alți cercetători vor putea lucra pe aceste materiale, le vor interpreta în alte chei, vor trage concluziile cuvenite. Atunci, porțile de șură rămase își vor fi depășit condiția de porți, păstrătoare de provizii și păzitoare de animale, etalatoare de estetică sau simboluri de protecție, vor fi şi obiecte de patrimoniu cultural în toate sensurile cuvântului, prin vechimea, unicitatea, valoarea arhitecturală, artistică sau memorial-simbolică, martori ai trecerii unor generații întregi, între care ne vom număra și noi, trăitori, observatori, cercetători și iubitori de frumos ai anului 2024.”

Întâlnirea culturală din Copalnic-Mănăștur a fost pusă sub titlul „(în)SEMNE” și a reunit încă două proiecte culturale care pun în valoare patrimoniul cultural al comunei și al județului: expoziția „Fotografie și patrimoniu cultural” a asociației ARIPI și, de asemenea, expoziție de carte și de reviste realizată de Revista „Nord literar”, alături de prezentarea volumului în curs de apariție „Buzura la Berința – Locul de unde n-a plecat niciodată”, autor Dana Buzura-Gagniuc, o carte în care se vorbește mult despre Copalnic-Mănăștur, despre Berința, despre pădurea Mânânțușului și despre o spectaculoasă mitologie locală…

Evenimentul a fost moderat și coordonat de către doamna conf. univ. dr. Delia SUIOGAN, coordonatoarea specializării Etnologie din cadrul Facultății de Litere Baia Mare, care a menționat importanța proiectelor care aduc în prim plan patrimoniul cultural local: „Etnologia poate fi definită ca o știință a vederii, astfel proiectul «Porți de șură din Chioar (I)» propune în fapt o depășire a unei priviri din exterior atunci când ne raportăm la obiectele de artă populară și o încercare de descoperire a ceea ce este dincolo de suprafață. În acest context, liniile, punctele, formele se construiesc într-un limbaj care ne vorbește despre modul în care omul a înțeles apartenența sa la Pământul-Mamă și la Macrocosmos. Porțile de șură prin funcțiile lor: magică, mitică și estetică sunt capabile să ne spună o poveste frumoasă despre cine suntem noi cei adevărați și să descopere acea profunzime a omului religios care nu se simte niciodată singur  având alături animalele, păsările, arborii etc. ”

Acest proiect este finanțat de CONSILIUL JUDEȚEAN MARAMUREȘ.